Statul comunist sub conducerea lui Mao a dat numai rateuri economice și doar aparatul de propagandă vedea minunate realizări în industrie și agricultură. Chiar și tehnica militară era depășită. Conducerea de la Beijing a păstrat ideologia comunistă ca fundament al statului, dar a trecut la industrializare forțată cu ajutorul capitalului străin, cel care a văzut în afacerile cu noul gigant un real El Dorado.
Expansiunea economică a Beijingului nu poate să fie decât una de tip agresiv – sufocantă din cauza imensei cereri de materii prime pentru întreținerea fabricilor ce sunt și energofage, producțiile de ciment și oțel fiind supradimensionate din motive ce țin de ideologia ce prevede cucerirea întregii planete prin orice mijloace. Este obligatorie transformarea în adevărate colonii a statelor vecine ce sunt slab dezvoltate, dar care au resurse naturale interesante pentru nesătulul moloh. Mongolia este un stat vast și cu o populație de numai 3,4 milioane de locuitori. Comerțul exterior a fost acaparat de firmele asiatice și s-a ajuns ca peste 72% din mărfurile disponibile să fie luate de vecinul sudic, cel ce asigură și 35% din importuri. Coreea de Nord, țară care a rămas ancorată în ideea războiului cu vecinul capitalist din peninsulă, este obligată să mențină colaborarea cu gigantul ideologic de unde importă 96% din bunurile necesare. Orice are un cost și 67% din mărfurile produse pentru export trec fluviul Yalu. Conducerea de la Phenian se lăudă că asigură Independență pentru poporul militarizat, dar țara este o colonie supusă a Chinei.
Războiul început la 24 februarie 2022 a însemnat o ocazie deosebită pentru liderii de la Beijing să facă un pas deosebit spre dominația mondială. Kremlinul a început să fie tot mai izolat pe plan internațional din cauza revenirii la vechile practici staliniste și exporturile de materii prime, cele aducătoare de profituri deosebite și de încasări la buget, trebuiau dirijate către alți clienți. Cum o colaborare economică a existat între cele două state comuniste, a fost normală apropierea. China are nevoie de hidrocarburi și gaze naturale ca de aer și resursele Siberiei se pot scurge spre Extremul Orient. Moscova este deosebit de încântată că au apărut mărfurile chinezești în locul celor occidentale și astfel impactul sancțiunilor economice este limitat. Politica Beijingului seamănă cu cea a anaconda, șarpele din Amazonia strângând cum simte vreo mișcare a victimei. Rusia este acum un colos ce sângerează pe câmpurile de luptă din Ucraina, ceea ce este perfect pentru China. Mai grav este că se produce și o hemoragie valutară spre noul atelier al lumii. Kremlinul se sufocă singur întreținând forțe maritime, aeriene și nucleare supradimensionate. Creșterea producției de arme și muniții pentru consum în Ucraina agravează în fiecare zi situația Rusiei ce tinde să devină o colonie chinezească, mai ales că au fost pierderi grele în bărbații din regiunile estice îndepărtate.
China profită de război, dar în fiecare zi are nevoie de mai multă materie primă și de mai mulți clienți. Se duce în prezent un discret și fascinant război economic prin care firmele capitaliste să piardă cât mai mult din cota de piață și să nu mai reziste ofensivei chinezești. Conducerea de la Beijing știe că poate să profite de pe urma slăbiciunii elitelor îndrăgostite de arginți și încearcă să profite de ceea ce se cheamă idioți utili.
Sursă imagine: Facebook/Președenția Mongoliei
