Ziarul de Istorie

Nr. 1403

Comerțul exterior și refacerea României Mari în anul 1919

Ionel-Claudiu Dumitrescu 43 de vizualizări

adunarea națională de la alba-iulia

Statul din Carpați a apărut în urma contextului favorabil de la sfârșitul anului 1918 și locuitorii români din teritoriile aparținând fostelor imperii austriac și țarist și-au exprimat dorința de unire cu țara. Problema uriașă pusă noilor autorități a fost cea de refacere a teritoriilor afectate de lupte sau de forțele de invazie, cele care au profitat de ocupație pentru a lua tot metalul găsit.

România era un stat deficitar în ceea ce privește fierul și s-a mers pe o civilizație a lemnului, material ușor de găsit și de prelucrat în majoritatea ținuturilor. A trebuit să fie înlocuite lipsurile prin importuri din statele industrializate și au sosit în 1919 25.998 t de fier și alte metale. Statistica pe acest an a vămilor era imprecisă, dar a fost bine că a existat.

Procesul de industrializare, cel ce fusese început timid după 1859, a fost accelerat și au sosit 9.360 t de aparate, mașini și utilaje. Era un prim pas pentru refacerea fabricilor care fuseseră afectate de uzura specifică folosirii intensive în vreme de război. În plus, era nevoie să fie extinse capacitățile de producție din vechile fabrici sau să fie înființate altele noi deoarece piața internă era extinsă. Autoritățile vor constata în 1930 la recensământ că a fost o adevărată efervescență la capitolul deschiderii de firme în perioada interbelică.

Viteza carelor trase de boi sau de cai nu mai era dorită de oamenii de afaceri și de cei pasionați de capacitățile motoarelor. Au început să fie realizate importuri de autovehicule și statistica timpului prezintă numai datele în tone. Au fost importate 1.363 t de mașini necesare transportului de persoane cu posibilități financiare sau pentru deplasarea de mărfuri în interiorul orașelor. Combustibilul limita răspândirea mijloacelor motorizate în București și regiunea Prahova. Trenurile permiteau deplasarea de carburant lichid spre centrele urbane unde existau proprietari de autovehicule și fabrici cu motoare. Sistemul de distribuție nu era răspândit universal și mai erau multe de făcut în spațiul românesc pentru a se trece la noile sisteme de locomoție.

Industrializarea din anul 1919 a mers greu din cauza problemelor interne, a războiului cu Ungaria și a stării drumurilor și a căilor ferate. Exista însă dorința de îmbogățire și investițiile au început să curgă. Mai erau multe de făcut pentru a șterge amintirea unui război mondial ce se manifestase deosebit de brutal în spațiul românesc.

Sursă imagine: Wikimedia Commons

Nr. 30 42 de vizualizări

Educaţia fetelor în Imperiul Otoman în secolul al XIX-lea

Statutul femeilor în societatea islamică a reprezentat un subiect adesea controversat, în contextul în care s-a ridicat “problema femeii musulmane” care ajunge să parcurgă o acută criză de identitate. Marile schimbări ajung să se producă în secolul al ...

Dragomir Ramona-Milena 23 Ianuarie 2023

Nr. 1452 47 de vizualizări

Marea Criză Economică și veselia românilor din România Mare

Anul 1929 a rămas în istorie prin începerea recesiunii în SUA prin crahul bursier din octombrie de la bursa din New York și s-a ajuns la o scădere a economiei la nivel mondial. A urmat un deceniu de coșmar și s-a ajuns la un nou război planetar din cauz...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 15 Februarie 2026

Nr. 209 44 de vizualizări

Luceafărul eminescian în accepţii moderniste

„Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturei europene de astăzi.” În acest sens, Garabet Ibrăileanu declara: ”Dar Eminescu nu este numai un poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dintâi care a dat un...

Prof. Pătrașcu Mihaela-Elena 15 Iunie 2023