Istoria se scrie în fiecare zi sub ochii oamenilor mirați că au parte de facturi și prețuri mari. Nu vor să creadă că unica virtute a celor de la putere constă în acumularea de avere prin metode definite în trecut drept acumulare primitivă de capital. România a fost zguduită în februarie 2025 de un nou scandal, o adevărată mană cerească pentru presă. Un general cu trei stele, cel ce avea grijă de aprovizionarea Armatei cu de toate, a început să fie anchetat pentru faptul că s-a întins la banul public și nu acționa singur. Anchetatorii au organizat percheziții la 22 de adrese și ar fi găsit bani, ceasuri de lux, acte de la proprietăți în Turcia și 2.000 de tablouri. Avocatul acuzatului, o doamnă simpatică, a început să afirme că tablourile erau niște opere ieftine, de până-n 500 de lei bucata, și ceasurile erau niște copii fără valoare. Putea să inventeze ceva mai sofisticat deoarece ideile acestea proveneau de la procesul altui lider politic cu o mătușă renumită.
Acumularea de bunuri de valoare pentru zile negre și traiul în huzur sunt visul oricărei persoane ce ajunge într-o funcție de conducere de oarecare importanță. Aceasta este adevărata credință pe meleagurile românești și foarte interesant este cazul lui Constantin Doncea.
Activistul comunist a intrat în partidul de extrema stânga încă din perioada interbelică și a jurat ca o să ducă o luptă înverșunată împotriva proprietății private, ceea ce a și făcut după 6 martie 1945. Era vorba însă de bunurile particulare ale altora, mulți ajungând prin temnițele regimului impus cu ajutorul tancurilor sovietice. Era o abundență de obiecte de lux și de artă și statul comunist nu le aprecia la adevărata valoare. Trebuia să fie cineva cu ochi de expert. Liderul de partid a plecat într-o altă lume în anul 1973 și un informator a raportat că o adevărată comoară zace în locuința celui ce promisese că va trăi modest, în conformitate cu principiile ideologiei egalitariste.
Reprezentanții statului comunist au rămas șocați de ceea ce au găsit în casa lui Constantin Doncea. Acesta avea 213 tablouri realizate de cei mai cunoscuți pictori români și care circulaseră pe piața neagră sau reprezentaseră o ultimă rezervă prin casele celor marginalizați de regimul egalitarist. Oamenii cred astăzi că pe vremuri erau politicieni altfel, dornici să muncească și să asigure binele comun. Erau și persoane ce respectau valorile morale. Aceste idei sunt numai iluzii ale mulțimilor. Constantin Doncea își permitea să întrețină o amantă, dar femeia i-a furat 13 tablouri rare și apoi a fugit în Italia, faptă deosebit de gravă și asimilată cu trădarea de patrie.
Activiștii Partidului Comunist Român se bucurau de un trai de huzur în conformitate cu normele legale, dar întotdeauna este prea puțin. Strângerea de avere rămânea o ocupație de bază în sistem și doar teama de controalele organelor statului, cele ce erau activate de informatori zeloși, limita poftele celor de la putere.
România a fost o țară bogată și cei din conducere vor să profite cu orice preț, mai ales că procuratura n-ar avea timp fizic să facă dosare tuturor celor ce fac fapte ilegale.
S-a demonstrat că în România nu există religie și nici ideologie politică. Doar averea strânsă prin orice mijloace este unica plăcere a celor ce ajung într-o oarecare funcție și care consideră că banul le aduce prestigiu în societate. Nu contează competențele și dragostea de țară și de popor, cel ce votează în zadar.
Sursă imagine: Comunismul în România
