Se spune prin paginile cărților de istorie și economie că în perioada interbelică a fost o puternică recesiune în urma prăbușirii bursei americane și că a fost un adevărat prăpăd economic. Marea Criză Economică este amintită peste tot și fiecare autor are descrieri personalizate sau, dacă a fost comod, a repetat ceea ce au spus înaintașii. Piața de carte și generosul spațiu virtual îi provoacă pe autori să scrie cât mai mult și nu mai contează gândirea rațională și critică. Se preferă trecerea unei bibliografii stufoase și se merge înainte în căutarea celebrității.
Puțini au fost cei care au vrut să treacă dincolo de perdeaua de fum lansată de înaintași mai mult sau mai puțin celebri. Adevărul a fost că în epocă a fost o perioadă de avânt economic, dar au avut grijă unii conducători să manevreze politic până când a rezultat un conflict mondial. România Mare se dezvolta și sectorul construcțiilor înflorea. Era anul 1926 și s-a exploatat un volum de 57.655 metri cubi de bazalt, o rocă vulcanică deosebit de rezistentă, autoritățile și cumpărătorii fiind interesați să ridice clădiri durabile. A fost un an bun pentru afaceri și nu există autor care să spună altceva.
A venit apoi prăpădul din SUA și ar fi fost foarte rău în descrierile autorilor. Datele statistice publicate în 1940 spun negru pe alb că producția cea mai mică din epoca de recesiune a fost de 63.862 mc în 1931. Dacă am considera că bazaltul ar fi avut dimensiuni exacte de un metru cub, atunci s-ar fi putut ridica un turn înalt de 638 m și cu laturile de 10 m. Muncitorii din epocă, având o dotare precară în raport cu ceea ce există în lumea contemporană, au reușit să livreze ceea ce se cerea pe piață și au fost expediați în 1932 145.079 mc.
Lucrătorii din cariere au reușit să bată orice record în domeniul bazaltului în anul 1936 și atunci au plecat spre centrele urbane volume care au atins suma de 214.665 mc. Un turn de 2.146 de metri ar fi fost uluitor în perioada interbelică și ar fi fost un simbol al dezvoltării. Munții erau măcinați zilnic pentru a lua formele dorite în orașe.
Istoricii și economiștii ar trebui să analizeze mai cu atenție fenomenele din perioada interbelică și să spună adevărul. Nu se mai poate scrie în cea mai mare enciclopedie virtuală că activitatea în construcții a fost practic oprită. Bazaltul românesc demonstra că era o vreme când se construia durabil și măreț, dar nu se acționa din ordine străine.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
