Nicolae Ceaușescu este considerat de către masele români drept un patriot adevărat și în timpul domniei din perioada 1965 – 1989 România socialistă a cunoscut o perioadă de mare înflorire economică și a obținut prestigiu internațional. Erau locuri de muncă și pentru cei ce se cădeau să se angajeze și erau oferite locuințe din belșug poporului muncitor. S-a plătit și datoria externă și nu era ca acum. Televiziunile prezintă numai criminali, drogați și nenorociri de toate felurile obligatoriu cât mai senzaționale. Este normal ca epoca sfârșită în decembrie 1989 să pară în creierul colectiv drept un paradis terestru, mai ales că oamenii nu gândesc și nu citesc documentele redactate chiar de autoritățile timpului. Adevărul crud este că tocmai perioada mult lăudată a fost un adevărat iad plin de fapte, accidente și catastrofe șocante prin amploare. Amintirea unora este suficientă pentru a schimba imaginea despre trecut și nu vor fi incluse în listă nenorociri precum inundațiile catastrofale sau cutremurul din 1977, cele ce nu depindeau de oameni și conducători.
Furtul unui lac
Hărțile actuale ale României prezintă încă un lac enorm în județul Gorj. Acumularea Ceauru a fost concepută în anul 1965 pentru a asigura apă termocentralelor și fabricilor din apropierea râului Jiu și a fost declarat terminat în anul 1968 după cheltuirea a trei miliarde de lei ai timpului. În realitate, banii au mers în vilele uriașe ale conducătorilor comuniști din regiune și autoritățile de la București au fost obligate să mușamalizeze cazul, toată vina fiind dată pe responsabilul de șantier. Ar fi fost o degradare fantastică a imaginii partidului ce se zice că oferea poporului funcționari cinstiți. Realitatea era că se fura într-o veselie de sus până jos în sistem. Suma tocată pentru lac era enormă pentru acele timpuri și a fost normal ca statul totalitar să fie mereu în căutare de fonduri și a trebuit să se împrumute în condiții grele de la creditorii capitaliști.
Autobuzul morții
Era ziua de 29 iunie 1980 și un mijloc de transport aparținând statului comunist trecea prin localitatea Huțani din județul Botoșani. Mașina cu o capacitate de 40 de persoane ducea 83 de navetiști și, fix în zona unui pod, un cauciuc a făcut explozie și a dus la prăbușirea autovehiculului direct într-o mlaștină și au rezultat 48 de morți și 35 de răniți. A ajuns să fie cel mai sângeros accident rutier. Se poate spune că a fost o întâmplare, dar regimul comunist poartă întreaga vină pentru nenorocire. Autobuzele epocii erau mici, vechi și veneau deosebit de rar. Populația călătoare se înghesuia în cutiile pe roți și era ceva absolut obișnuit să se meargă cu ușile deschise sau chiar cu oameni atârnați pe scări. Cauciucurile erau folosite până la uzarea completă astfel încât să se facă întotdeauna economii. Economia socialistă era o economie a economiilor după o definiție găsită de Leonid Brejnev.
Un Titanic românesc
Anul 1989 aducea semnele unor transformări în lagărul comunist, dar în România socialistă era încă un îngheț ideologic. Nicolae Ceaușescu menținea politica economică plină de restricții și după anunțul triumfala privind plata datoriei externe. Mijloacele de transport erau tot rare și oamenii erau înghesuiți ca sardelele. Nava Mogoșoaia făcea curse între Galați și coasta dobrogeană, dar în data de 10 septembrie 1989 a fost lovită de un convoi bulgăresc și au pierit 239 de călători și membri ai echipajului. Au fost numai 16 supraviețuitori. Vasul ar fi trebuit să aibă la bord cel mult 160 de pasageri, dar mereu nu erau mijloace de transport și se făcea economie prin supraîncărcare.
Era prăpăd în epocă zisă drept plină de slavă ideologică și numai Securitatea și aparatul de propagandă au putut să ascundă amploarea nenorocirilor de cred acum românii că înainte era mai bine. Nu existau televiziuni care să pună drept primă știre un dezastru sau faptele unui criminal.
Sursă imagine: Ziua de Cluj
