Al Doilea Război Mondial a început numai și numai din dorința conducătorilor marilor puteri și au căzut victimă popoare nevinovate și state care n-aveau nici cel mai mic interes să aprindă pârjolul universal. Liderii marilor puteri s-au pregătit permanent după 1918 de un nou conflict de amploare pentru obținerea de mai multă slavă, dar producția de armament a crescut în mod exploziv din anul 1926 și se punea problema doar când se va isca scânteia pentru aruncarea în aer a păcii universale.
Finlanda era o țară nordică și nu părea să fie o țintă interesantă pentru obsedații de război, dar Iosif Stalin a considerat că este o pradă deosebit de ușoară și la 30 noiembrie 1939 a început Războiul de Iarnă și a fost urmat Războiul continuat din iunie 1941. Chiar dacă au fost trimise efective impresionante în raport cu cele ale inamicului, Armata Roșie a suferit pierderi prea grele pentru ca Stalin să mai suporte măcelul și a fost obligat să dirijeze trupele rămase spre alte sectoare de front.
Finlandezii au demonstrat că orice armă este utilă pentru apărarea țării dacă este folosită de oameni instruiți și hotărâți să facă o muncă de calitate superioară. Piloții finlandezi n-au avut la dispoziție multe avioane, dar au făcut prăpăd în rândurile aparatelor cu stele roșii pe aripi.
Cum sursele de avioane de vânătoare erau puține prin Europa cuprinsă de febra războiului, conducerea de la Helsinki a cerut tehnică americană și au fost trimise avioane Brewster Buffalo ce nu erau definite drept de calitate și piloții americani nu le apreciau. Au fost livrate 44 de exemplare și au intrat în luptă din iunie 1941. Dacă pe toate fronturile au fost definite drept depășite, comandanții din VVS n-au fost de aceeași părere. Escadrilele sovietice se topeau de la zi la zi și autoritățile de la Helsinki au calculat că au fost doborâte 477 de ținte aeriene pentru numai 19 aparate pierdute.
Vântul rece și ucigător din nord
Pilotul Hans Wind n-a avut ocazia să zboare în Războiul de Iarnă din cauza lipsei de avioane de vânătoare. Situația a devenit tragică pentru militarii sovietici după ce a primit un Buffalo. Mitralierele americane de la bord erau de calibrul 12,7 mm și puterea de perforare era una deosebită. Hans Wind a reușit să doboare oficial 39 de avioane sovietice de diferite tipuri sau trei escadrile complete. Nici renumitul Hurricane n-a putut face față proiectilelor grele și trei exemplare au fost doborâte.
Illu Juutilainen intră în acțiune
Anonimul pilot începuse să doboare avioanele lui Stalin cu ajutorul unui Fokker D.XXI, dar randamentul în luptele aeriene era scăzut. Trecerea pe Buffalo a revoluționat cariera ce putea să rămână una modestă. Au fost trimise spre pământ 34 de avioane sovietice înainte de trecerea pe temutul Me-109G.
Aviatorii finlandezi au avut o contribuție esențială la apărarea țării deoarece bombardierele sovietice erau concepute să care o mare cantitate de bombe în atacurile efectuate la distanțe mici de baze. În plus, existau avioane de asalt de tip Il-2, proiectate cu mult blindaj pentru a ataca de la mică distanță centrele de rezistență inamice. Tancurile sovietice n-au putut astfel să treacă de apărarea anticar și Finlanda a rămas stat independent în care n-au fost făcute experimente comuniste după fanteziile bolnave ale lui Stalin.
Sursă imagine:Wikimedia Commons
