Anul 1918 a fost marcat de lupte înverșunate pe fronturile Primului Război Mondial, dar nu s-a reușit o spargere a pozițiilor defensive până-n toamnă și la 11 noiembrie a fost silită și Germania să se recunoască înfrântă în urma presiunilor de pe întregul Front de Vest și din aer. În plus, nu mai avea aliați care să-i asigure protecția flancurilor.
Masacrele militare au început să fie înlocuite de cele generate de o puternică infecție de origine necunoscută și care a fost denumită Gripa spaniolă după statul în care s-a scris mult pe această temă medicală deoarece nu exista cenzura militară, cea care limita accesul la informațiile ce puteau să afecteze moralul trupelor și al civililor. Dacă la început s-a crezut că o să dispară în vară precum orice epidemie sezonieră, boala a revenit în forță în toamna anului 1918 și s-a extins pe măsură ce trupele erau demobilizate. A ajuns cu ajutorul trenului și al vaporului în cele mai îndepărtate regiuni ale planetei și a făcut mai multe victime decât armele moderne. Nu ținea cont de vârstă și etnie. Maladia cu transmitere aerogenă a provocat până la o sută de milioane de victime și ultimele cazuri au fost amintite prin iulie 1921.
Medicii erau neputincioși împotriva inamicului invizibil ce nu răspundea la vreun tratament cunoscut. Chimia făcuse progrese spectaculoase, apăruseră medicamente uimitoare, dar nu dădeau vreun rezultat împotriva agentului patogen necunoscut. Imunizarea corpurilor a dus la stingerea epidemiei, dar a rămas controversa în jurul asasinului ascuns. Specialiștii sunt de acord că a fost un virus gripal și este acuzat cel aviar pentru masacru. Alții spun că a fost cel cu dezvoltare inițială în porcine.
Un agent secret a fost vinovat pentru această contaminare și a profitat de faptul că nu este nici virus și nici bacterie. Se numește Mycoplasma pneumoniae și se potrivește perfect cu evenimentele din 1918-1921. Preferă să se înmulțească în comunitățile cu populație care trăiește timp îndelungat în spații restrânse și unitățile militare reprezentau mediul ideal pentru incubație. Deplasarea unităților militare americane spre Frontul de Vest a dus la răspândirea agentului ucigaș la bordul vapoarelor și i-a sporit agresivitatea. Chiar dacă existau tulpini europene, amestecul din 1918 a dus la o virulență sporită și la prăpăd demografic. Cum traficul pentru personalul militar era intens, acesta a fost mijlocul de vehiculare a germenilor și epidemia s-a extins la nivel planetar cu diferite viteze de deplasare.
Mycoplasma pneumoniae a fost asasinul în masă din 1918, dar meritele criminale încă nu-i sunt recunoscute. Cum atunci s-a folosit termenul de gripă, specialiștii în medicină au considerat că a fost o variantă a virusului care poate să facă minuni în corpul uman. Nu trebuie să se uite că termenul de origine franceză era folosit pentru orice boală care provoca simptome asemănătoare. Bacteria Mycoplasma pneumoniae este mai mică decât unele tipuri de virusuri și se poate infiltra în celule pornind de la tractul respirator.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
