Ziarul de Istorie

Nr. 211

Kremlinul și politica dusă de un veac

Ionel-Claudiu Dumitrescu 38 de vizualizări

kremlinul privit de pe râu

Anul 1917 a însemnat venirea unor noi conducători la putere în colosul rusesc și noii stăpâni și-au ales ca sediu pentru politica mondială, dusă pe cele mai avansate principii științifice, cetatea Kremlinului. Era un simbol al autorității și avea culoarea specifică ideologiei egalitariste. A început transformarea popoarelor supuse după noile principii și liderii comuniști nu aveau ceva în comun cu fericirea locuitorilor scăpați de sub asuprirea odiosului regim țarist. Iosif Stalin a trecut la o industrializare forțată ce este prezentată drept o mare realizare pentru că au apărut numeroase locuri de muncă. Istoricii entuziasmați de astăzi uită să precizeze că milioane de oameni erau puși să muncească până la exterminare în lagărele de concentrare pentru ca să fie materii prime ieftine și economia să pară înfloritoare. Oare cu ce se ocupau conducătorii în timp ce Siberia se umplea de sclavi și de morminte? S-a trecut la o producție fără precedent de tancuri și avioane, justificarea pentru politica de supraînarmare fiind că exista amenințarea lumii capitaliste și, mai ales, a lui Adolf Hitler. În realitate, tancurile au apărut înainte ca fanaticul austriac să ajungă la putere în 30 ianuarie 1933 și armata germană ca mecanism de agresiune pentru operațiuni în adâncimea teritoriului inamic n-a existat până în septembrie 1939. Tancurile naziste sunt astăzi renumite sub termenul generic de Panzer și nu se discută despre cine a fost cel care a condus cursa înarmărilor. Tancurile sovietice, lăsând la o parte o finisare de slabă calitate, frumusețe ce conta mai puțin pe câmpul de luptă, erau perfect concepute ca arme de agresiune împotriva Europei, continentul fiind condamnat să facă parte din imensul lagăr comunist. Au fost concepute tancurile BT-5 și BT-7, perfecte pentru ofensive în adâncimea teritoriului inamic datorită vitezei și autonomiei. În plus, tunul de calibrul 45 mm era un vis pentru orice tanchist al vremii. Erau și multe, în iunie 1941 existând în dotare 7.596 de exemplare. Nici T-26 nu era rău și putea să fie lângă infanterie cu același tun de calibrul 45 mm. Erau și mai multe decât BT-urile. Silueta chiar le recomanda pentru luptele apropiate.

Ideea unui război pentru cucerirea planetei a rămas în capul lui Stalin și după șocul provocat de armata germană în iunie 1941. Chiar dacă în anul 1945 ostilitățile au luat sfârșit în Europa, fabricile au primit ordin să producă noi modele de tancuri, mașina ideală pentru spargerea frontului și pentru ocuparea unei țări. Au fost dezvoltate noi motoare pe motorină pentru forță suplimentară și, mai ales, pentru obținerea unei autonomii superioare. În plus, fiecare mașină era dotată în partea din spate cu un dispozitiv unde puteau fi montate două butoaie cu combustibil și care puteau fi folosite înainte de bătălie pentru sporirea autonomiei. Industria lagărului socialist a produs un model de tanc ce era bun la orice și era mai ieftin de fabricat. T-55 a fost asamblat în cel puțin 86.000 de exemplare, dar unii experți consideră că au fost 100.000. Erau slabe calitativ în raport cu T-62, T-64, T-72 și T-80, dar ideea autorităților comuniste era inspirată din opera tovarășului Iosif Stalin și conta să fie o masă imensă de mijloace motorizate pentru copleșirea inamicului.

Este absolut normal ca nivelul de trai în giganticul stat întins pe două continente să fie extrem de scăzut, mulți observatori străini fiind încântați de cum arată câteva orașe importante. Industria a fost concepută numai pentru produsele speciale. Oțelul livrat de un combinat precum Magnitogorsk era dus pentru a fi modelat de prese uriașe în cuirasă de tanc la Uralvagonzavod.

Uzinele au duduit până în anul 1991 când lumea visată de liderii de la Kremlin s-a prăbușit. Regimul comunist dorit de Lenin și Stalin a pierit, dar hidra și-a lăsat răsuflarea ucigașă în fotoliile plăcute din birourile de lux. Produceți tancuri! Aceasta este singura poruncă universală ce domnește în Moscova politică. Totul se supune mașinii blindate. Sunt fabricate camioane, blindate ușoare, artilerie autopropulsată, elicoptere, avioane și rachete ce sunt menite să ajute tancurile să înainteze.

Poporul rus este condamnat să trudească veșnic pentru a făuri în metal de calitate fanteziile liderilor ce se consideră stăpânii planetei. Este un blestem de care nu pot scăpa.

Sursă imagine: Pixabay, de step-svetlana

Nr. 1011 44 de vizualizări

Nicolae Ceaușescu și catastrofa universitară din anul 1985

România socialistă făcea parte din lagărul comunist și trebuia să se dezvolte după indicațiile venite de la Moscova, combinate fiind ideile cu cele inspirate din realizările făcute de conducerile din Coreea de Nord și China. Liderul comunist de la Bucur...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 26 Ianuarie 2025

Nr. 1109 27 de vizualizări

Genocidul din luna martie a anului 1947

Războiul devastator s-a încheiat în mai 1945 și viața ar fi trebuit să revină rapid la normal prin trecerea fabricilor la realizarea mărfurilor necesare traiului zilnic. Forța de muncă a bărbaților eliberați din armată ar fi contribuit la ștergerea urme...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 16 Aprilie 2025

Nr. 746 29 de vizualizări

Iosif Stalin, lipsa de pregătire și istoricii adoratori de lagăr și minciună

Data de 22 iunie 1941 a trecut, dar lupte crâncene se duc în jurul evenimentelor care au avut loc în prima zi a Frontului de Est. Istoricii au vrut să explice de ce Armata Roșie n-a acționat eficient și s-a scris că a fost un atac prin surprindere, dar...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 22 Iulie 2024