Codrul a fost frate cu românul de-a lungul istoriei și a oferit adăpost în caz de invazii și chiar de loc propice pentru ambuscade din care cetele și chiar oștile inamice nu mai ieșeau. Prietenia a ținut cât timp n-a existat o obsesie pentru acumularea de avere, dar apoi s-a considerat că pădurea nu este utilă dacă nu este exploatată intensiv și au început tăierile de arbori pentru flotele marilor puteri, pentru lemn de foc și pentru ridicarea de locuințe. Era un material ce se putea prelucra ușor în raport cu piatra și se găsea aproape de așezări.
Trecerea la un consum ridicat de cereale a transformat codrul în ceva inutil și defrișările au fost accelerate pentru a face loc ogoarelor.
Dezvoltarea societății contemporane a dus la apariția unor noi consumatori precum industria hârtiei. Marile orașe aveau nevoie de aprovizionare cu materiale grele și multe locomotive foloseau lemnul pentru mișcarea locomotivelor. Orășeanul avea nevoie de lemn de foc pentru o încălzire bună a apartamentelui plin de mobilă.
Regimul comunist a considerat pădurea drept aur verde regenerabil și s-a trecut la defrișări masive pentru a se face rost de valuta forte necesară industrializării. S-a scris că era pe vremuri o industrie înfloritoare, dar România era celebră prin exportul de lemn prelucrat doar sub formă de cherestea. Dacă în anul 1960 au fost tăiate trunchiuri de brazi ce echivalau cu 867.800 mc pentru export, s-a ajuns în anul 1970 la 1.273.900 mc. Era un adevărat măcel vegetal în vederea realizării de capital în dolari. Se poate scrie că era puțin în raport cu suprafața totală împădurită, dar nici foioasele nu scăpau de topoare și drujbe. S-a trecut de la 360.900 mc la 751.000 mc în aceeași ani analizați. Copacii plăteau cu viața fanteziile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și apoi pe cele ale lui Nicolae Ceaușescu. S-a reușit astfel distrugerea unor păduri seculare și s-a observat apoi că sunt mari probleme legate de regimul ploilor și de cel al temperaturilor. S-a început o politică de împăduriri, dar răul era făcut déjà și industria cea poluantă era nimicitoarea codrilor prin ploile acide. Inundațiile afectau rapid localitățile și torenții devastau case, poduri și drumuri.
Sursă imagine: Fototeca online a comunismului românesc, 8/1972
