Industria rafinării petrolului era cea care stătea la baza economiei mondiale după Primul Război Mondial deoarece se răspândeau motoarele cu ardere internă, mai mici și mai puțin poluante decât cele ce foloseau cărbunele. Statul român dispunea de rezerve importante de hidrocarburi și s-a trecut la prelucrarea de cantități sporite în vederea economisirii de bani prin reducerea volumului de țiței brut exportat.
Au fost obținute în anul 1921 1.024.417 t de derivate din petrol și era o epocă de avânt economic. S-a ajuns în anul 1926 la peste trei milioane de tone și economiștii erau încântați de progresele înregistrate de firmele din domeniu. Se zice că apoi a venit o epocă de recesiune după prăbușirea bursei din SUA, dar rafinăriile din România cunoșteau o dezvoltare accelerată a afacerilor și au fost trimise clienților 6.477.336 t de produse în anul 1931. Era mai mult decât o dublare a cantităților extrase și rafinate.
Procesul a continuat, chiar dacă istoricii spun că marasmul economic a durat până la declanșarea unui nou război mondial. Se zice că 1933 ar fi fost ultimul an de recesiune dură, dar rafinăriile au trimis clienților interni și externi 7.163.305 t de produse prelucrate în mod superior.
România era în perioada interbelică singurul stat european care dispunea de rezerve de petrol, capacități de rafinare, de transport și o industrie care să asigure echipament în domeniile extracției și al prelucrării aurului negru. Zona Prahova cunoștea o înflorire fără precedent în domeniul economic și atrăgea forță de muncă din mediul rural, cel ce era supus unei presiuni demografice prin plecarea populației spre marile orașe.
Afacerile în domeniul petrolului au cunoscut o adevărată înflorire exact atunci când specialiștii spuneau că era Marea Criză Economică. Interesant este că după aproape un secol de la evenimente se tot repetă că a fost un marasm economic din care nu se mai știa cum să se iasă. Oare când specialiștii vor spune adevărul? Acum le vine cam greu specialiștilor să recunoască minciuna promovată timp de decenii despre o recesiune provocată de viciile sistemului economic capitalist și despre sărăcia generalizată. Nu se mai poate scrie despre revoluția înregistrată în toate domeniile economice în paralel cu renunțarea la afacerile ce nu mai erau rentabile. Nu se vorbește nici despre progresele cam mari și rapide din domeniul tehnicii militare.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
