Ziua de 22 iunie 1941 a început prin ofensiva germană împotriva Uniunii Sovietice și propaganda Berlinului susținea că lagărul comunist nu este dezvoltat și că are armament uzat moral. Era absolut normal din moment ce slavii erau considerați inferiori în raport cu măreața rasă germană. Hans Roth a fost un locuitor obișnuit, dar conducerea nazistă i-a trasat destinul și a ajuns luptător în prima linie. Chiar dacă se strecura prin ploaia de gloanțe și risca să fie executat, a apucat să scrie despre ceea ce se întâmpla în timpul luptelor și jurnalul personal a ajuns să vadă lumina tiparului. Autorul notițelor însă a pierit cândva în cursul anului 1944.
Militarul din Divizia 299 infanterie a trecut frontiera Uniunii Sovietice chiar în primele minute ale conflictului ideologic și a putut să constate imediat că are în față alt tip de luptător în raport cu cei din Occident. Era un om fanatizat, brutal și lipsit de milă, indiferent la propria soartă. Era o adevărată mașină de ucis. Tactica de luptă era interesantă pentru cel ce se confrunta cu pericolul reprezentat de bucățile metalice încinse. Hans Roth nu putea să înțeleagă mecanismul inventat de Stalin și teribila lui poliție politică. Era ceva incredibil. Armata Roșie practica asaltul în valuri cu formații compacte asupra liniilor germane. Dacă primul asalt al infanteriei eșua, trupele erau refăcute și acțiunea se repeta, detașamentele de baraj având grijă să mâne la atac soldații mai lipsiți de elan. Dacă exista vreo intenție de retragere, mitralierele sovietice erau necruțătoare. Acțiunea se repeta până când era obținută victoria sau se termina rezervorul de oameni. Nu exista noțiunea de milă pentru cetățenii sovietici în uniformă și conta numai și numai victoria.
Asaltul era precedat de bombardament intens de artilerie și Hans Roth constata că nu erau probleme cu munițiile, acestea fiind din abundență și de bună calitate. Erau folosite în special proiectile de calibrele 122 și 152 mm, dar erau temute mai ales cele de calibrul 203 mm. Zile întregi erau pisate obiectivele alese. Succesul german a venit în 1941 prin faptul că unitățile inamice au avut puține stații de comunicații sau n-au fost utilizate pentru a menține secretul operațiunilor militare.
Tactica aleasă de comandanții sovietici a generat o uriașă mortalitate în rândurile bărbaților tineri și imperiul a dus o lipsă de oameni în putere și pentru refacerea efectivelor umane după poftele regimului stalinist. Războiul cu lumea capitalistă a tot fost amânat și până la urmă lagărul comunist s-a dizolvat.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
