Fenomenul aerian devastator este definit ca fiind obișnuit prin spațiul american, acolo unde curenții de aer cald se întâlnesc cu cei reci și transformă rapid localități întregi în munți de lemne și fier vechi. Nici măcar orășelele nu scapă de furia vântului rotitor de mare putere.
România pare să fie un stat ferit de astfel de manifestări ale maselor de aer, dar turbioanele au fost prezente tot timpul. Se poate spune doar că locuitorii au avut noroc și loviturile au fost date asupra unor regiuni nepopulate sau autoritățile comuniste au tăinuit ceea ce s-a întâmplat. Rețelele electrice au fost cele care au suportat cele mai mari pagube și au fost indicatori ai prezenței forței de baros a aerului, cel pe care oamenii nu-l văd ca pe un pericol.
Era luna iunie a anului 1979 și oamenii trăiau sub jugul regimului comunist în așteptarea unor ploi pentru creșterea recoltelor de pe micile locuri scăpate de colectivizare. Frontul atmosferic a sosit, dar într-un sector îngust dintre Craiova și Râmnicu-Vâlcea s-a manifestat în cea mai cumplită formă. Vijelia a avut o forță extraordinară și a spulberat 12 de stâlpi ce susțineau conductorii rețelei de 220 kV. Chiar dacă erau realizați din oțel, au fost contorsionați precum plastilina din jocurile copilăriei. Au mai căzut victimă furiei naturii 21 de stâlpi ai rețelei de 110 kV.
Vântul a vrut cu orice preț să demonstreze că este de categorie superioară și a modelat în forme cât mai bizare 18 stâlpi ai rețelei de 400 kV. A fost un adevărat prăpăd pentru sistemul energetic din sudul României și pentru planurile făcute de autoritățile comuniste, cele obișnuite să fie totul în conformitate cu ideile lansate de la București în baza celor mai marxiste și presupus științifice teze.
Furtuna din iunie 1979 a fost repede uitată deoarece autoritățile au avut grijă să ascundă amploarea fenomenului meteo și memoria socială scurtă a contribuit în mod decisiv la ștergerea amintirii dezastrului. Nu este exclus ca forța vântului să fi fost amplificată de existența în regiune a puternicelor termocentrale pe cărbune, cenușa și fumul cald contribuind la formarea unor condiții ideale de manifestare violentă.
Sursă imagine: Pexels
