Ziarul de Istorie

Nr. 806

Wehrmachtul și Frontul de Vest

Ionel-Claudiu Dumitrescu 32 de vizualizări

soldați germani ocupând parisul

Tancul a fost principala armă de izbire și de manevră în Al Doilea Război Mondial și trebuia să fie disponibile mase de mașini pentru copleșirea inamicului și realizarea de învăluiri spectaculoase, cele aducătoare de iluzorie glorie pentru generali. Frontul de Est a cunoscut mari bătălii și partea sovietică a considerat că a dus greul luptelor și a distrus cele mai multe din mașinile lui Hitler. A fost astfel Armata Roșie plină de slavă și a jucat cel mai important rol în zdrobirea Wehrmachtului și a forțelor S. S.

Realitatea este complet diferită de ceea ce scriu istoricii plătiți, dornici de ascensiune în mediul academic sau care scriu în spirit patriotic. Problema este că Armata poloneză a reușit performanțe interesante împotriva invadatorului cruciat și pe site-ul panzerworld.com au fost prezentate date interesante despre pierderile înregistrate în prima campanie a Wehrmachtului. Au fost pierdute complet 83 de Panzer II și 89 de Panzer I, ceea ce echivala cu o divizie slabă a Wehrmachtului în iunie 1941. Se adăugau 26 de Panzer III și 19 Panzer IV. Era echivalent cu o divizie bună a germanilor în momentul atacului spre est.

Istoricii comuniști și militari sovietici au scris că forțele capitaliste, din care făceau parte și diviziile poloneze, n-au luptat bine împotriva germanilor și n-au avut rezultate semnificative. Se poate pune întrebarea ce făceau însă brigăzile sovietice împotriva naziștilor. Absolut nimic! Mai mult. Regimentele sovietice au trecut frontiera de stat și au angajat lupte grele cu detașamentele poloneze rămase să apere teritoriul național. Armatele celor doi dictatori au colaborat bine și au zdrobit batalioanele ce acopereau retragerea spre România. Prea puțini oameni au reușit să scape peste frontieră și Moscova făcea presiuni în vederea predării refugiaților și a armamentului. Reprezentanții celor două armate învingătoare au organizat și o paradă militară comună. Comuniștii și naziștii erau uimitor de apropiați.

Armata poloneză a luptat împotriva forțelor germane și astfel s-a reușit să se provoace pierderi însemnate odioaselor divizii naziste, ceea ce înseamnă că Wehrmachtul avea dispozitivul dereglat, liniile de aprovizionare prea lungi și un consum serios de muniții și carburant. Tancurile au suferit pierderi și necesitau revizii și reparații. Toate erau uzate după campanie și n-ar fi suportat un război de amploare spre est sau spre vest în condițiile în care veneau ploile generatoare de noroi. Urma iarna și nici nu se punea problema unei noi campanii de amploare. Germania era sufocată de efortul din Polonia și ar fi fost momentul pentru o sufocare economică, dar Kremlinul a preferat să ajute regimul nazist și cu petrol. Puterea lui Hitler a avut timp să crească și mai târziu a fost capabil să dea o lovitură mortală Uniunii Sovietice.

Sursă imagine: Wikimedia Commons

Nr. 302 33 de vizualizări

Marea Criză Economică și Linia Maginot

Anul 1929 a venit în toamnă cu o recesiune economică în urma prăbușirii bursei americane și undele de șoc au început să se răspândească în întreaga lume. Chiar dacă politicienii și patronii au vrut să facă totul pentru a ridica un zid în calea lipsurilo...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 19 Septembrie 2023

Nr. 852 32 de vizualizări

Bătălia de la Rovine și o problemă de datare

Cronicile de care mai dispunem astăzi sunt deosebit de imprecise în ceea ce privește data desfășurării evenimentului militar. Autorii au fost de acord că a fost o confruntare de proporții și că implicați la nivel decizional au fost domnitorul Mircea cel...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 10 Octombrie 2024