Data de 15 septembrie 1944 a rămas în paginile Istoriei ca începutul uneia dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de Al Doilea Război Mondial, bătălie dusă în Pacific în jurul unei mici insule numite Peleliu. Această mică insulă, aparent lipsită de importanță pentru ochiul neavizat, era însă privită de către Statul Major american ca un punct strategic esențial. Aici se afla un aerodrom japonez care putea amenința viitoarea ofensivă asupra Filipinelor, iar cucerirea sa era considerată o prioritate.
Astfel, pe 15 septembrie, Divizia 1 Marină a SUA a debarcat pe plajele insulei, generalul William Rupertus, comandantul trupelor americane, având încredere că insula poate fi cucerită "în câteva zile". Din păcate realitatea avea să-l contrazică, ba dimpotrivă, debarcarea era chiar începutul unei confruntări aprige ce avea să se întindă câteva luni până pe 27 noiembrie.
Apărarea japoneză, sub comanda colonelului Kunio Nakagawa, era radical diferită de tacticile anterioare. Învățând din luptele precedente, în locul atacurilor sinucigașe frontale, cunoscute ca și kamikaze, japonezii au preferat de data aceea să se baricadeze într-o rețea elaborată de tuneluri, buncăre și poziții fortificate în inima colinelor calcaroase. Pe lângă o poziție defensivă puternică, trupele nipone erau hotărâte să sacrifice până la ultimul om pentru a apăra insula, situația făcând ofensiva americană să câștige cu greu teren. Pe lângă reziliența japoneză, americanii s-au confruntat și cu o căldură insuportabilă, lipsa apei potabile și un teren plin de capcane.
Pierderile părții americane au fost în jur de 2000 de morți și peste 8000 de răniți, în timp ce partea japoneză depășea peste 10.000 de morți. La sfârșitul lunii noiembrie trupele americane reușesc să cucerească insula, dar rezultatele contrastau puternic cu previziunile generalul William Rupertus care credea că va fi o campanie de doar 4 zile. Importanța strategică a insulei este privită astăzi cu scepticism de unii istorici și se pune întrebarea dacă sacrificiile făcute în toamna anului 1944 chiar s-au meritat, Bătălia de la Peleliu rămânând în istoria Forțelor Navale Americane ca "cea mai amară bătălie".
Sursă imagine: Wikimedia Commons
