Conducerea de la Moscova a impus României condiții grele prin Convenția de Armistițiu din septembrie 1944 și agenții aduși la putere de tancurile sovietice au primit drept misiune să trimită peste Prut tot ceea ce era deosebit din punct de vedere industrial. Erau despăgubiri de război pentru ceea ce începuse Stalin prin Pactul de la 23 august 1939.
Liderii comuniști s-au apucat să aplice cu o energie demnă de o cauză mai bună principiile sovietice, dar ordinele au fost modificate din 1948 pe fondul tensiunilor legate de Iugoslavia și Berlin. Se cerea acum lansarea producției de armament, dar mințile întunecate făcuseră deja praf tot ceea ce a avut România burgheză mai bun.
Cea mai renumită fabrică era I.A.R. Brașov, acolo unde au fost realizate în mare serie, după standarde românești, avioanele de vânătoare I.A.R. 80, cele ce au putut să joace și rol de bombardier în picaj. A fost locul unde se asamblau bombardiere bimotoare și, în ultima fază, avioane de vânătoare tip Me-109 G. Utilajele de calitate au fost demontate și trimise în URSS și s-a trecut la asamblarea de tractoare de tip I.A.R. 22. Personalul priceput la avioane a ajuns să plece din zonă și din țară. Era evident că se pornise pe o abruptă pantă descendentă. Nici producția de camioane nu mergea deosebit de bine și abia în 1954 au fost livrate primele serii, dar calitatea lăsa de dorit și nu s-a putut expedia ceva la export. Nici măcar China, stat epuizat de un război început în forță din 1937, nu le-a primit. Au fost date trupelor pentru că mașinile serveau drept loturi de instrucție și erau mai bune decât nimic.
Formarea unor specialiști în diferitele domenii industriale s-a dovedit o misiune mult mai dificilă decât spunea teoria. Nu orice om este potrivit și adaptabil intr-un post și după 11960 au fost luate măsuri pentru dezvoltarea de licee industriale în Uniunea Sovietică și în România. A început și colaborarea cu Occidentul din punct de vedere tehnic. Transformarea oamenilor din agricultori în prelucrători ai metalelor până la nivel de mașini grele a durat până după 1970 și a costat deosebit de scump. S-a ajuns la datorii externe enorme către ambele lagăre și a urmat experimentul plății forțate, politică economică generatoare de morți și îmbolnăviri suplimentare.
Sursă imagine: e-nergia.ro
