În urmă cu 47 de ani, România avea să cunoască cel mai dureros cutremur din istoria sa. La ora 21:22:22, pământul Vrancei a început să se miște, dând naștere unui cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter ce preț de 56 de secunde avea să se simtă în aproape toată peninsula Balcanică. Efectele au fost catastrofale pentru România, minutul cutremurelui terminându-se cu peste 11.000 de răniți și peste 1.500 de morți, plus aproape 35.000 de locuințe distruse. Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau la un banchet în Nigeria când au primit vestea despre catastrofă, cuplul întorcându-se în țară în aceeași noapte, iar printr-un decret prezidențial s-a declarat stare de necesitate pe tot teritoriul țării.
Mișcările tectonice au fost simțite de toate orașele României, dar efectele s-au simțit cel mai rău în București. Din numărul total de morți, în jur de 1.400 au fost în capitală, tot aici și majoritatea pagubelor legate de clădiri. Multe clădiri istorice sau care făceau parte din viața cotidiană a bucureștenilor, iarAgerpres are un articol detaliat cu toate pagubele materiale suferite. Calea Victoriei și faimoasele bulevarde ale capitalei, Magheru și Nicolae Bălcescu, se aflau în ruine. Pe Calea Victoriei se afla celebra cofetărie Nestor, aflată la parterul unui bloc ce s-a prăbușit în noaptea de 4 martie, astăzi acolo afându-se Hotelul Radisson. Multe blocuri din zonă erau cunoscute de cetățenii capitalei după numele cofetăriilor, pensiunilor, barurilor sau restaurantelor de la parter, precum blocurile Wilson, Dunărea, Belvedere sau Continental. Blocul Wilson avea fațada prăbușită. Acesta se afla la intersecția actualei străzi Dem. I. Dobrescu cu bulevardul Nicolae Bălcescu, la parterul său aflându-se pensiunea Bulevard iar conform unor legende, în bloc locuiau numai persoane foarte importante. Blocul Dunărea avea restaurantul cu același nume la parter, și se afla pe Nicolae Bălcescu în fața Facultății de Arhitectură. Distrus de cutremur, sfârșitul blocului a dus și la sfârșitul Bisericii Enei (poza articolului), aflată lângă și pe care, chiar dacă a rezistat cutremurului, autoritățile au decis să o demoleze pentru că nu erau siguri de rezistența sa. Un alt bloc celebru cu cofetărie, Scala, era de asemenea distrus. Conform articolului din Agerpres, cofetăria Scala, "... se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine - Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri. În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine.". În Curierul Național, Dollores Benezic i-a luat un interviu lui Dumitru Temciuc în 2003 despre ce a mai rămas din cofetăria Scala, iar interviul poate fi citit aici, pe blogul autoarei.
Acestea au fost unele dintre clăririle ce au dispărut sau au suferit refaceri după noaptea de 4 martie 1977, iar în încheiere, un alt efect indirect al cutremurului asupra Bucureștiului a fost dispariția cartierului Uranus. După dezastru, Nicolae Ceauşescu a dorit să construiască un nou centru politic, iar arhitecții l-au sfătuit că cea mai sigură zonă în cazul unui nou cutremur era zona Uranusului. Astăzi în locul fostului cartier se află Palatul Parlamentului.
Sursă imagine:Wikimedia Commons
