Se tot spune prin cărțile istoricilor că după 1929 a fost recesiune la nivel planetar și totul ar fi pornit din SUA, mai exact din New York, în urma prăbușirii bursei. A fost un dezastru economic care s-ar fi întins până la declanșarea unui nou conflict mondial, unele state cunoscând diferite faze ale fenomenului în ani diferiți.
O monografie despre orașul București, realizată în anii comunismului, prezintă o situație uluitoare ce s-a petrecut în era burgheză. A fost o evoluție pe care autorii au fost obligați s-o recunoască. Nu le convenea din punct de vedere ideologic, dar n-au avut ce să facă. România interbelică s-a dezvoltat extraordinar de mult și numai în capitală existau în 1938 circa 18.000 de angajați în domeniul transporturilor, ceea ce ducea spre un incredibil rezultat de un om din o mie. Aceeași situație era în comerț, domeniu care avea chiar 19.653 de salariați. Cum în acele vremuri erau aplicate legile concurenței acerbe, înseamnă că exista o piață de desfacere uimitoare și în condițiile în care nu toți locuitorii din oraș aveau un potențial financiar deosebit.
Industria din București era un adevărat motor al României și politrucii comuniști au fost obligați să recunoască existența transformării statului într-o forță economică. Chiar și iubitorii de minciună ideologică au fost obligați să prezinte progresul uriaș înregistrat în raport cu perioada antebelică. Au precizat că existau în 1938 38 de întreprinderi ce aveau peste 500 de muncitori și acestea erau capabile să ofere bunuri și servicii la nivel național. Capitala absorbea forță de muncă ieftină din lumea satelor învecinate și școlile pregăteau noi generații de oameni instruiți pentru economie sau administrație.
Economia României interbelice se dezvolta începând din orașele importante și capitala era în fruntea afacerilor, mereu fiind o cerere mai mare decât oferta. O altă caracteristică a progresului era că transformările erau mai rapide de la vest la est, Basarabia fiind deosebit de afectată de lipsa schimburilor cu Uniunea Sovietică. Moscova a făcut totul pentru a fi sărăcie și linia Nistrului era păzită de grăniceri fanatici, cei ce permanent aveau cartușele pregătite.
Progresele după model occidental au fost brutal întrerupte de declanșarea unui nou război mondial numai și numai din dorința unor lideri politici de mai multă putere. Erau multe de construit, dar au preferat să dea ordine să fie asamblate bombe pentru a pulveriza ceea ce s-a construit cu greu.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
