Poporul spune astăzi că forțele de ordine și judecătorii nu-și fac datoria după cum stabilesc legile țării și a rezultat un haos în care infractorii fac ce vor. Televiziunile sunt în permanentă goană după senzațional și masele au impresia că acum este infernul de pe pământ. Cum memoria socială este foarte scurtă, s-a ajuns la concluzia că numai pe vremea lui Ceaușescu era ordine și disciplină, că se putea umbla pe stradă noaptea. Aceasta este o credință puternică și cu greu poate să fie eliminată din creierul mulțimilor. Oare să fie o concluzie corectă?
Un document publicat în anul 2012 de echipa coordonată de istoricul Mihnea Berindei arată o cu totul altă față a României în curs de comunizare. Autoritățile impuse cu tancurile sovietice au avut o obsesie cu industrializarea forțată, cea care a avut drept consecință dezvoltarea orașelor și o sporire a numărului de navetiști ce se deplasau la ore târzii. Au fost scoase din gospodării și femeile, cele ce erau ținte sigure pentru prădătorii sexuali. Lumea satului era dominată încă de principii conservatoare și oamenii se simțeau încorsetați de legile statului, ale bisericii și de normele sociale. Mișcarea rapidă și permanentă a maselor de necunoscuți favoriza ascunderea celor cu grave probleme de comportament.
Nicolae Ceaușescu afla în iunie 1967 că huliganismul era un adevărat fenomen la modă și autoritățile au fost obligate să intervină în forță în multe ocazii. Obsedații sexuali pândeau la colț de stradă și nu conta ce le cădea în mână. A fost un caz la Bacău în care a fost batjocorită o femeie însărcinată de către cinci derbedei și care l-au rupt în bătaie și pe soțul victimei. Și mai grav a fost cazul de la Brăila, O muncitoare de 19 ani a fost prinsă de 14 huligani și a fost torturată sexual timp de trei zile. Fenomenul a fost posibil deoarece forțele de ordine manifestau pasivitate în desfășurarea activităților de combatere a infracțiunilor și a fost necesară îndepărtarea din sistem a aproape 3.000 de milițieni și securiști.
Statul socialist era perfect pentru că nu se spunea adevărul și minciuna era aurită.
Sursă imagine: "Epoca Nicolae Ceausescu" de Gheorghe Ioniță
