România socialistă avea o economie planificată, administrată după criterii politice, și care nu funcționa din cauza cheltuielilor ridicate din sistem. Dictatorul comunist, care era specializat în teoria economică, nu putea să recunoască dezastrul din domeniul industrial și a decis plata forțată și totală a datoriei externe. Au fost achitate către lagărul comunist și către cel capitalist sumele datorate până-n aprilie 1989. Mulți nostalgici spun că a fost o faptă bună și o mare realizare a regimului. Se putea ca poporul să fie ocrotit și fericit, dar, ciudat, pâinea a fost oferită tot pe cartelă până-n decembrie 1989. Era o hrănire ca-n vreme de război sau de lagăr de concentrare și exterminare. Oficial, era o alimentație rațională, științifică.
Adevărul a fost că sacrificiile populației n-ar fi fost necesare, dar Nicolae Ceaușescu a dus o politică de înarmare excesivă în numele revoluției mondiale și fondurile se scurgeau spre străinătate sau spre fabricile militare din patria socialistă. Un avion de tip IAR-93 costa în 1986 67.073.634 lei ai epocii, ceea ce era o sumă greu de imaginat de către cetățenii români. Se subînțelege că avionul militar nu aducea apoi beneficii. Dimpotrivă. Genera costuri legate de utilizare și întreținere tocmai în epoca în care se recomanda să se facă economie la orice.
Statul comunist a interzis excesele alimentare și a introdus programul de alimentație rațională, mâncarea fiind distribuită ca-n vreme de război, dar apăreau grave probleme de aprovizionare și rezultau renumitele cozi. Mâncarea de calitate pleca peste hotare în timp ce populația trebuia să se mulțumească doar cu resturile. Lipsurile au fost provocate însă de această politică de înarmare. Doar o singură aeronavă asamblată la Craiova avea un preț de cost echivalent cu 13.414.726 kg de făină sau 33.536.817 kg de cartofi. Să nu se uite încă un aspect interesant: statul comunist avea monopol comercial. Partidul stabilea prețurile astfel încât să aibă profit și să scoată banii de la populație, dar ducea permanent o politică îndreptată împotriva românilor. Ar fi putut oricând să ia cartofi ieftini de la țărani și ferme și să-i ofere în magazine la orice preț stabilit de birocrați. Se putea alege și varianta stimulării achizițiilor de produse agricole prin prețuri bune și oferirea de unelte agricole, semințe de calitate și substanțe chimice. Din păcate, produsele alimentare plecau peste granițe din ordine de partid și de stat, personal din voința lui Nicolae Ceaușescu.
Se poate spune că era bine că statul ducea o politică de dotare a armatei cu tehnică militară asamblată local și, în plus, aceasta era de calitate superioară. Se forma astfel un personal instruit și bine plătit. Problema era că avionul militar IAR-93 era bombardier de asalt și Nicolae Ceaușescu îl dorea doar pentru realizarea revoluției mondiale sau cucerirea întregii planete în numele ideologiei politice totalitare. Nu avea vreo legătură cu apărarea împotriva Uniunii Sovietice sau a altor state socialiste vecine. Oamenii trăiesc cu iluzia că pe vremuri exista un stat care era condus de patrioți adevărați. Nimic mai fals! Elitele comuniste executau ordinele venite de peste Prut și doar simulau prietenia cu Occidentul și dragostea de popor.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
