Evenimentele din cursul anului 1918 au avut consecințe deosebite pentru poporul român și s-a putut forma statul național-unitar astfel încât să nu mai fie exploatați locuitorii de către vecinii hrăpăreți. Ocupația germană, bulgară și turcă a lăsat urme grele și nici aliații ruși n-au fost mai blânzi cu localnicii. De fapt, nu exista vreo deosebire între inamici și aliați. Autoritățile, patronii și localnicii au pornit o muncă sisifică de ridicare a unei țări devastate de un război total. Nu mai existau în 1918 și 1919 alimente, medicamente și lemne de foc, toată economia fiind dezorganizată. Haos era și pe piața monetară, noul stat moștenind valutele imperiilor ce jefuiseră sistematic populația românească.
Economia și-a revenit în timp și s-a trecut la o adevărată revoluție imobiliară prin ridicarea de case și blocuri în mediul rural și, mai ales, în cel urban. Anuarul statistic din 1936 amintește că numai în 20 de orașe importante au fost ridicate în 1931 5.936 de clădiri, 320 dintre acestea având peste trei apartamente. Erau adevărate palate sau blocuri și construirea pe verticală devenea o practică adorată de investitori. Alte 622 aveau numai câte trei apartamente. Era un progres deosebit în raport cu anul precedent. Atunci au fost ridicate 6.324 de construcții, dar numai 175 aveau peste trei apartamente. Cele cu trei apartamente au fost 372 de imobile. Se observă că patronii români doreau să obțină un profit uriaș prin valorificarea superioară a terenurilor din localitățile urbane, cele în care începea să se resimtă lipsa suprafețelor de construit, și betonul armat a permis să se realizeze structuri pe verticală. Autorii statisticii nu dau detalii despre dimensiunile apartamentelor, dar acestea nu erau standardizate și forma finală a clădirii rezulta din voința clientului și, mai ales, din potențialul financiar al acestuia.
Fața orașelor s-a schimbat radical în numai doi ani, dar contemporanilor li se părea că s-a rămas pe loc. Chiar dacă bucureștenii se plângeau de zgomot și de praf, părerea locuitorilor era că se înregistra o stagnare în timp ce Occidentul progresa. Doar era recesiune sau Marea Criză Economică. Mulți erau cei ce nu puteau să fie impresionați de clădirile cu structură metalică sau din beton armat și rămâneau la vechile idei privind lipsa modernizării în spațiul marilor orașe.
Sursă imagine: Cluj.com
